Răspunsul se află în iniţiative curajoase gândite atât ca soluţii la “situaţiile” pe care le creăm, cât şi ca modele de comportament pe care le propun pentru a educa masele. În rândul acestor “mici” grupuri de iniţiativă se diferenţiază, fără îndoială, Let’s Do It, România!, considerat cel mai amplu proiect de implicare socială din România. Anul acesta, pe 24 septembrie, a avut loc a doua ediţie care înregistrează, conform datelor oficiale publicate, rezultate mai bune decât anul trecut.

Let’s Do It, România! este proiectul care dedică o zi curăţeniei naţionale, prin implicarea voluntarilor din întreaga ţară în strângerea deşeurilor. Organizarea foarte bună, devotamentul şi implicarea, curajul de a aduce o schimbare au fost factorii motivaţionali ai acţiunii demarate.

Fenomenul Let’s Do It, România!  în cifre

Rezultatele Let’s Do It, România! vorbesc de la sine şi subliniază caracterul revoluţionar al iniţiativei:

• peste 200.000 de voluntari au participat la curăţenia din toate cele 41 de judeţe ale ţării;
• peste 550.000 de saci de deşeuri;
• 5 autorităţi centrale şi peste 2.000 de autorităţi locale au fost implicate;
• 1289 organizatori naţionali printre care: peste 294 parteneri de logistică (salubrizare, valorificare şi depozitare); peste 350 companii care au susţinut proiectul şi peste 255 ONG-uri implicate.

În culisele unui proiect revoluţionar

Aventura pornită în identificarea şi “distrugerea” mormanelor de gunoaie a devenit treptat o mişcare revoluţionară în care fiecare participant a fost un pionier important atât prin efortul fizic depus, cât şi prin atitudinea pe care a promovat-o prin implicarea sa. Cifrele vorbesc de la sine – peste 250.000 de voluntari 500.000 de saci de gunoaie strânşi – şi dovedesc, încă o dată, cum fiecare dintre noi poate să lupte pentru o cauză comună şi să promoveze grija pentru un mediu mai sănătos. Sub conceptul Echipa Naţională de Acţiune, proiectul a atras de partea lui persoane publice care au dorit să întărească mesajul Let’s Do It, România!, arătându-se la fel de responsabile faţă de problemele actuale de mediu şi săritoare în a le rezolva. Apelul la bun simţ, spiritul responsabil şi de iniţiativă sunt valori care au ajuns la publicul larg pe toate canalele media, din dorinţa de a duce această revoluţie la următorul nivel.

(Sursa)

Un real ajutor a venit din partea companiilor care, pe lângă asocierea de imagine şi suportul financiar acordat proiectului, au reprezentat o forţă şi pe teren. Numeroase multinaţionale au format echipe şi au răspuns iniţiativei Let’s Do It, România!. Notabila observaţie este că predominant tinerii s-au implicat în această curăţenie generală, următorii promotori şi creatori ai noilor valori. Subliniez prin această remarcă adevăratul mesaj Let’sDo It, România! care nu este neapărat acela de a strânge cât mai mulţi oameni la curăţenia naţională într-o singură zi, ci acela de a arăta adevărata faţă a lumii în care trăim şi a efectelor propriilor fapte, propunându-ne să învăţăm să fim responsabili astfel încât să nu mai fie nevoie de asemenea iniţiative. Însăşi nevoia existenţei unui proiect precum Let’ s Do It, România! ar trebui să ne pună pe gânduri. Este o problemă de mentalitate şi mă bucur să descopăr că începe să fie percepută ca atare. Realist vorbind, putem spune că am găsit o metodă prin care oamenii se mobilizează, chiar dacă acest lucru presupune să “ne murdărim”. Motivaţia există şi va exista atâta timp cât vor exista oameni care să aibă încredere într-o lume mai bună, mai curată, într-un aer mai sănătos, aşa cum merităm şi pe care ar trebui să învăţăm să îl preţuim. Let’s Do It, România! crede în potenţialul românilor de a lupta pentru o cauză comună de aceea, anul următor, va înscrie România în curăţenia generală organizată la nivel global.

Sub sloganul Earth Hour 2012 “I do it if you do it”, hotelul va derula în perioada aprilie – mai o campanie de strângere de fonduri pentru plantarea a 1.000 de copaci, în Pădurea Copiilor – Pădure crescută de ViitorPlus. ViitorPlus este una din cele mai cunoscute organizaţii non-profit din Bucureşti, care implementează o gamă variată de proiecte de dezvoltare durabilă. Proiectele asociaţiei fac parte din domenii diverse, de la împădurire până la proiecte de economie socială, ce contribuie la soluţionarea unor probleme de mediu şi sociale din România.

Anul trecut, ViitorPlus a lansat o campanie de strângere de fonduri numită – Pădurea Copiilor – cu scopul de a planta şi îngriji 50.000 de  puieţi, unul pentru fiecare nou născut din Bucureşti. “În 2011, am reuşit să strângem fonduri pentru 8.000 puieţi şi suntem încântaţi de faptul că Athenee Palace Hilton Bucureşti ne-a susţinut iîn această cauză, întrucât fiecare copac contează pentru viitor!”, a declarat Teodora Pălărie, vicepreşedinte şi director de proiect ViitorPlus.

Scopul evenimentului este de a veni în sprijinul organizaţiilor nonguvernamentale şi de a le oferi soluţii şi instrumente din domeniul tehnologic pentru a-şi eficientiza munca. Mai mult decât atât, evenimentul reprezintă o bună oportunitate pentru specialiştii în IT&C şi reprezentanţii societăţii civile de a se întâlni şi de a discuta despre modele de bună practică din domeniul tehnologic.
Conexiuni 2012 este dedicat ONG-urilor de toate mărimile care sunt interesate să afle cum pot accesa tehnologia de ultimă generaţie oferită gratuit sau la preţuri foarte mici de Microsoft şi TechSoup, dar şi cum pot utiliza toate aceste instrumente.
IT Spark, comunitate ce organizează în mod curent evenimente online pentru ONG-uri, s-a alăturat şi anul acesta acestui demers şi va facilita fiecare zi de training. Temele abordate vor fi: cloud computing, siguranţă şi securitate, unificarea platformei Windows pe multiple device-uri: Window 8 şi Windows Phone, utilizarea instrumentelor Microsoft pentru o comunicare eficientă.
Programul zilelor de workshop este următorul: Cluj – 31 Martie, Bucureşti – 2 aprilie, Timişoara – 4 aprilie şi Iaşi – 6 aprilie, în intervalul orar 9.00 – 18.00.
Despre TechSoup România
TechSoup este cea mai mare întreprindere socială din domeniul tehnologic din lume, dezvoltându-se de-a lungul timpului într-un program uriaş de donaţii şi training-uri pentru ONG-uri (www.techsoup.ro ). Scopul său este de a aduce împreuna reprezentanţi ai comunităţii IT&C şi mari donatori de hardware şi software, de-o parte, şi beneficiarii din sectorul non-profit, de cealaltă parte. În România, TechSoup activează din 2009, a investit deja în sectorul ONG peste 800.000 de dolari în donaţii şi a facilitat sute de ore de mentorship IT.

Primul proiect din cadrul platformei de CSR este un program de educaţie desfăşurat sub numele de “ŞCOALA DE INOVAŢIE”. Proiectul se adresează liceenilor din trei oraşe din ţară: Craiova, Suceava şi Târgu Mureş, iar scopul acestuia este să ofere un plus de cunoştinţe şi informaţii utile tinerilor, în domeniul inovaţiei şi creativităţii şi, totodată, să încurajeze familiarizarea cu tehnici de predare moderne şi interactive. „Şcoala de inovaţie” îşi propune să aducă la cursuri cei mai buni elevi pasionaţi de creativitate şi inovaţie din cadrul a 24 de licee selectate. În cadrul fiecărui oraş vor avea loc două cursuri despre creativitate şi două cursuri despre inovaţie, pe parcursul a câte două zile. Prima serie a fiecărui curs va fi susţinută de domnul Mirel Bănică, profesor asociat, Universitatea Bucureşti şi sociolog, Academia Română, în timp ce a doua serie de cursuri va fi susţinută de către un profesor local, cu experienţă în cele două arii urmărite.
Cursurile au loc pe parcursul „Săptămânii Altfel”, când elevii sunt încurajaţi să participe la activităţi extraşcolare care să răspundă intereselor şi preocupărilor lor, venind în sprijinul elevilor cu talente şi capacităţi în domeniul creativităţii şi inovaţiei. În urma cursurilor, elevii participanţi se pot înscrie la concursul de proiecte, unde îşi vor dovedi abilităţile şi cunoştinţele dobândite. Cele mai bune trei echipe vor participa la Şcoala de Vara Adrem Invest ce include 3 activităţi, respectiv vizitarea Muzeului Tehnicii din Viena şi a Muzeului Tehnicii din Bucureşti şi o excursie de 5 zile la cele mai importante obiective industriale din România: Centrala Cernavodă, Centrala Porţile de Fier, Barajul Vidraru.
Programul este unul pilot şi se desfăşoară cu aprobarea şi susţinerea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi a Universităţilor locale. „Considerăm că dezvoltarea parteneriatelor public-privat în ştiinţă şi tehnologie trebuie să reprezinte o componentă importantă atât pentru mediul privat cât şi pentru cel public iar suportul pe care ni l-a acordat Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului dovedeşte că instituţiile publice sunt deschise către proiecte de acest tip. Ştiinţa, tehnologia şi inovarea au un rol major în dezvoltarea sistemului de învăţământ românesc şi stimularea progresului economic şi social, de aceea ne dorim ca acest program pilot să înregistreze rezultate bune pentru a-l extinde la nivel naţional”, adaugă Corneliu Bodea.
„Şcoala de Inovaţie” este un proiect iniţiat de compania Adrem Invest, cu aprobarea şi susţinerea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi a Universităţilor locale.

(Sursa)

CSRevolution: Cum putem responsabiliza mass media din România în ceea ce priveşte promovarea şi transmiterea unor informaţii autentice şi corecte în rândul publicurilor sale?
Lavinia Gliga, Senior editor Decât o Revistă: Fiind consumatori media activi. Cerând conţinut profund şi autentic, oferind feedback, fiind un partener de dialog nu doar un receptor. Cu cât citim, ascultăm, vizionăm şi navigăm mai mult – platforme locale şi străine –, cu atât ni se dezvoltă o cultură media care ne permite să facem comparaţii, să deosebim conţinutul consistent de cel sec, să extragem inţelesuri şi să cerem calitate.

CSRevolution: Cum a apărut ideea creării revistei “Decât o Revistă” şi de ce aţi ales să vă numiţi aşa?
Lavinia Gliga, Senior editor Decât o Revistă: DoR s-a născut la o (deja legendară) bere, într-un grup de câţiva jurnalişti de revistă din Bucureşti. Ce a început ca încă o sesiune de deplâns starea media din România s-a încheiat cu o idee: să ne facem propria revistă, prin care să demonstrăm – nouă înşine şi pieţei – că se poate mai bine. Revista asta trebuia să povestească preocupările, particularităţile, obsesiile lumii în care trăiam şi să apară o singură dată – de aici numele. Poanta din nume coţinea singularitatea şi inconştienţa proiectului, făcea referire la o greşeală de vorbire devenită normă, putea fi o îmbucătură de pop cultură.

(Sursa)

CSRevolution: Cum a fost întâmpinată lansarea “Decât o Revistă” în societatea românească?
Lavinia Gliga, Senior editor Decât o Revistă: Lansarea a fost o surpriză pentru noi şi nici nu se putea altfel, eram pe teren necălcat. Clubul Control a fost sufocat de sute de oameni (într-o duminică seară friguroasă), revista a dispărut rapid de sub tejghele – fiind gratuită şi neavând vreun sistem de distribuţie, am rugat câteva librării şi cafenele din Bucureşti să o dea pe sub mână celor care o cereau, noi anunţând respectivele locuri pe net (Facebook şi Twitter în principal).
Apoi, după ce-am primit zeci de mailuri şi mesaje care salutau apariţia unui “altceva” în media românească, ne-am dat seama că trebuie să continuăm.

CSRevolution: Prin ce se diferenţiază “Decât o Revistă” de alte reviste de profil din România si cărui public i se adresează?
Lavinia Gliga, Senior editor Decât o Revistă: DoR vorbeşte cu oameni tineri (mai important cu spiritul decât cu trupul), curioşi, care ştiu deja sau pe care vrem să-i convingem că aflând poveştile lumii din jurul lor, o pot înţelege mai bine. DoR încearcă să surprindă, să se ducă unde alţii nu s-au dus încă, să emoţioneze şi să ilumineze, să fie sinceră şi să vorbească deschis cu cititorii, să-i asculte şi să şi-i facă parteneri.

(Sursa)

CSRevolution: Care sunt cele mai importante proiecte pe care le susţineţi la ora actuală şi ce criteriii aţi avut în vedere la alegerea acestora?
Lavinia Gliga, Senior editor Decât o Revistă: DoR s-a împrietenit în timp cu o sumedenie de proiecte, toate având cel puţin un factor comun: vor să mişte ceva. În artă (TIFF, Ideo Ideis, ShortsUP, NEXT), educaţie (CROS, Fundaţia Calea Victoriei), antreprenoriat social (Viitor Plus). Toate încearcă într-un fel sau altul să conecteze oameni care trag în aceeaşi direcţie şi care, împreună, ar putea genera ceva pozitiv.

CSRevolution: Cum îşi propune Decât o Revistă să responsabilizeze cititorii acesteia? Dar proprii angajaţi?
Lavinia Gliga, Senior editor Decât o Revistă: Cei care scriu şi editează, fotografiază, desenează, fac design pentru DoR suntem responsabilizaţi de însăşi misiunea pe care ne-am setat-o încă de la început: să fim o revistă consistentă, surprinzătoare, generatoare de idei şi acţiuni, un obiect de colecţie. Pe cititori îi putem responsabiliza oferindu-le acest produs, la aceste standarde.

CSRevolution: Adresaţi-le un îndemn tinerilor cititori în ceea ce priveşte importanţa unor lecturi serioase pentru dezvoltarea personală.
Lavinia Gliga, Senior editor Decât o Revistă: Povestitul ne e un reflex natural, aşa că poveştile ne sunt indispensabile – serioase şi neserioase, scurte şi lungi, amuzante şi dramatice, adevărate şi neadevărate (noi am ales să le promovăm pe cele adevărate). Poveştile pot fi citite sau ascultate sau văzute sau toate la un loc, mai importantă decât forma e puterea lor: să ne conecteze, să ne facă să ne amintim şi să sperăm, să ne aprindă beculeţe şi ne smulgă câte-un „aha!”, să ne motiveze să facem lucruri, să ne încremenească, să ne pună pe gânduri, să ne enerveze, să ne uluiască.
Şi dacă veni vorba, iată nişte puncte bune de pornire dintre textele publicate în DoR până acum şi selecţia textelor străine preferate ale editorilor DoR din 2011: http://www.decatorevista.ro/top5-dor1-4/; http://www.decatorevista.ro/alegerile-danei-dor-5/; http://www.decatorevista.ro/post-mortem/; http://www.decatorevista.ro/dincolo-de-zid-integral-din-dor-7-2/ şi http://www.decatorevista.ro/cele-mai-bune-povesti-din-2011/.

Tinerii sunt viitorul şi pentru că suntem conştienţi de acest lucru, vrem să îi ştim responsabili. În acest sens, săptămâna trecută, echipa editorială a CSRevolution a pornit la pas către inima Bucureştiului pentru a afla dacă tinerii sunt, într-adevăr, responsabili – faţă de societate, faţă de mediu, faţă de ei înşişi. I-am intrebat: “Eşti responsabil?” şi multe altele, iar răspunsurile la aceste întrebări le veţi găsi în materialele de mai jos.

Mihail Muşat, trainer: Văd două dimensiuni ale responsabilităţii sociale şi cred că la nici una nu mi-aş da nota 10 din 10.

(Sursa)

Prima dimensiune este comportamentul meu faţă de resursele pe care le folosesc zi de zi: apa de la robinet (de exemplu că opresc apa la chiuvetă cât mă spăl pe dinţi), hârtia şi cartonul din casă (că le reciclez – deşi multă lume îmi spune să nu am încredere în tomberoanele pe care scrie “Hârtie”, că hârtia din ele va ajunge la un loc cu celelalte gunoaie) şi lista poate continua cu partea de electricitate, aruncatul la coşul de gunoi pe stradă şi asa mai departe. Această parte o văd deja ca un “must” în ziua de azi, iar educaţia în această direcţie mi se pare foarte slabă.

A doua dimensiune presupune interesul pentru dezvoltarea sustenabilă a societăţii şi a lumii în care voi continua să trăiesc şi unde vor creşte şi copiii mei. Aici mă refer la proiecte educaţionale, culturale şi sociale dezvoltate sub umbrela societăţii civile. Educaţia o văd ca fiind cea mai esenţială componentă în ziua de azi în România şi în această direcţie sunt două proiecte pe care le-am iniţiat şi susţinut: Lume Bună – educaţie prin ştiri cu impact pozitiv din şi despre România şi WhichWay – educaţie prin ateliere de autocunoaştere, acceleratoare de succese, pentru oameni cu spirit antreprenorial.

Mai e mult de făcut în zona asta în România, însă ce mă bucură este numărul din ce în ce mai mare de iniţiative vizionare şi sustenabile.

CSRevolution: Ce proiecte de CSR cunoaşteţi şi care au fost efectele acestora asupra societăţii româneşti?

Mihail Muşat, trainer: Chiar săptămâna trecută vorbeam cu o persoană care coordonează un proiect de CSR pentru o bancă. Proiectul a susţinut până în prezent, în peste 80 de şcoli din ţară, înfiinţarea şi dezvoltarea de biblioteci pentru şcoli din mediul rural. Acesta este unul dintre proiectele care mă bucură şi spun asta din două motive: 1 – acţiunea continuă de mai bine de un an şi 2 – s-au dus în mediul rural, acolo unde este nevoia mult mai mare de astfel de resurse decât în mediul urban.

Deşi pot să spun că sunt multe astfel de exemple, încă nu sunt suficiente. Companiile încă văd bugetul de CSR ca pe un buget de marketing, iar până când această mentalitate nu se va schimba, proiectele în care ei investesc banii vor fi doar campanii de marketing în loc de campanii de CSR.

Efectele investiţiilor de CSR le văd ca fiind foarte benefice, pentru că în ziua de azi companiile au o putere financiară foarte mare, drept pentru care pot mobiliza mai facil resursele faţă de cum pot multe organizaţii din sectorul non-guvernamental.

Totuşi, viitorul în zona responsabilităţii sociale îl văd ca aparţinând ONG-urilor, iar companiile vor fi cei mai puternici parteneri şi susţinători pentru proiectele pe care societatea civilă le cresşte vizionar şi sustenabil.

CSRevolution: Ce abilităţi îşi poate dezvolta un tânăr care se implică în proiecte sociale sau de mediu iniţiate de ONG-uri, companii sau instituţii ale statului?

Mihail Muşat, trainer: Orice abilitate pe care şi-o poate dezvolta şi într-o companie. Orice abilitate de care ar putea avea nevoie pentru că la rândul său să crească astfel de proiecte pentru societate. Orice abilitate de care ar putea avea nevoie pentru a deveni antreprenor într-o zi. Depinde acum şi de motivaţie şi gradul de implicare. Înscrierea pasivă într-un astfel de proiect, doar pentru a fi pe o listă, aduce mai nimic. Participarea şi implicarea cu pasiune pe termen lung (cel puţin un an) pot aduce mai mult decât abilităţi – chiar schimbări de stil de viaţă, de direcţii în viaţă şi asta ca să nu mai vorbesc de prietenii, tot pe viaţă.

CSRevolution: În opinia ta, care sunt lucrurile care contribuie la dezvoltarea personală şi profesională a tinerilor?

Mihail Muşat, trainer: Confucius spunea:

“Spune-mi şi voi uita.

Arată-mi şi voi ţine minte.

Lasă-mă să fac şi voi şti cum să fac pe viitor.”

Implicarea – învăţarea activă prin practicarea lucrurilor de care tinerii respectivi sunt pasionaţi.

Eşti pasionat(ă) de mediu? Atunci implică-te într-un proiect şi vezi ce poţi face alături de o organizaţie care face deja asta sau porneşte propria organizaţie dacă nu te satisface nimic din ce găseşti.

Eşti pasionat(ă) de educaţie, cultură, economie, dezvoltare socială? Atunci implică-te într-un proiect în direcţia asta.

Nu ştii de ce eşti pasionat(ă)? Caută o organizaţie despre care ai auzit lucruri bune, indiferent de domeniu şi implică-te.

Bineânţeles, cărţile şi programele educaţionale (formale sau non-formale) constituie şi ele o contribuţie fundamentală în continuare. Doar că este mult mai util ca un tânăr să ştie dintr-un context practic ce are nevoie să înveţe şi apoi să înveţe. În unele ţări vestice există un an de pauză între liceu şi colegiu/facultate, an în care tinerii pot să experimenteze mai multe domenii şi să exploreze diverse pasiuni tocmai pentru a le fi mai clar ce direcţie să urmeze pe termen lung în viaţa lor.

CSRevolution: Adresaţi-le un îndemn tinerilor în ceea ce priveşte contribuţia şi rolul lor la dezvoltarea unei societăţi româneşti responsabile.

Mihail Muşat, trainer: Gandhi a spus-o deja foarte bine “Fii schimbarea pe care vrei să o vezi in lume.”

CSRevolution: Eşti o persoană responsabilă? Ce înţelegi prin responsabilitate socială?

Elena Pelmuş, blogger: Eu circul des cu trenul şi uneori, în special vara, îmi place să iau cursele de la primele ore ale dimineţii. Într-una din aceste călătorii, aşteptând în tren, am văzut un om care se ocupă de strângerea gunoiului din coşurile de pe unul dintre peroanele Gării de Nord. E ciudat să spun că în România, un om dispus să facă o muncă destul de josnică, poate avea atâta răbdare să înlocuiască cu grijă sacii de gunoi şi să aşeze alţii noi în loc. Filmul cu acel personaj, încă se derulează în memoria mea şi îmi dă anumite repere despre ce înseamnă să fii responsabil social. Trebuie doar sa pui un minimum de respect în munca pe care o faci pentru a dărui şi altora câte puţin din puterile tale.

Ca acea persoană şi eu încerc să fiu atentă şi să am grijă de oamenii care mă înconjoară, fie că sunt oamenii pe care-i întâlnesc pe stradă, fie că sunt chiar prieteni de ai mei. Dincolo de pasivitatea cu care unii dintre noi încercăm să ne acomodăm ca să placem grupului, eu încerc să mă despart de acei care văd un morman de gunoi, în care ce ar mai conta un chiştoc de-al meu? În plus, încerc să-mi conduc viaţa spre obiceiuri cât mai sănătoase, de la alergat, la mese regulate, la întâlniri sociale în locuri aerisite şi activităţi care să-mi ocupe cât mai mult timp în aer liber. Eu sunt de părere că mai întâi trebuie să ai grijă de tine, pentru a şti cum poţi fi de folos altora.

CSRevolution: De ce ar trebui tinerii să se implice în proiectele sociale iniţiate de organizaţiile non-guvernamentale, intituţiile statului sau companii?

Elena Pelmuş, blogger: Toate aceste proiecte sociale au menirea de a ne schimba viaţa înspre bine. În primul rând îi vor ajuta pe tineri să înţeleagă ce înseamnă responsabilitatea socială, dincolo de o simplă segregare a deşeurilor, pentru că aşa au văzut scris pe tomberoanele din oraş. Responsabilitatea sociala e în primul rând un proces intrinsec, ce ar trebui să vină dintr-o motivaţie personală pentru a face bine atât ţie, cât şi celorlalţi. Bun, ai plantat azi un copac, invită-i şi pe alţii să o facă alături de tine. Până la urmă responsabilitatea socială este o grijă reciprocă, iar proiectele acestea fac, adună oamenii şi îi educă în spiritul împărtăşirii.

Proiectele sociale te schimbă. Pe mine cel puţin m-au transformat într-o persoană mult mai tolerantă. Am învăţat cum să lucrez în echipă cu foarte multe personalităţi. Responsabilitatea socială este un proces de cunoaştere şi înţelegere de care societatea românească are mare nevoie în perioada aceasta de tranziţie spre democraţie, spre capitalism. Aşa că oricât de minim ar fi efortul spre a face ceva pentru comunitatea de care aparţii, că participi la curăţenia de primăvară din parc sau îi citeşti unui bătrân o poezie, implică-te şi ai să înţelegi peste ceva timp cât de important a fost efortul tău!

CSRevolution: Ce rol ar putea juca bloggerii români în promovarea responsabilităţii sociale în rândul internauţilor?

Elena Pelmuş, blogger: Pe lângă activitatea lor zilnică de a informa, fiecare în stilul caracteristic, bloggerii români ar trebui să fie primii care dau un exemplu pozitiv. Nu e de ajuns să scrii că pe data cutare va avea loc „Let’s do it România”, dacă tu nu vei fi acolo. Aşa îţi motivezi şi mai mult cititorii să vină la acţiunea respectivă.  Sunt bloggeri care sunt citiţi de un număr extraordinar de mare de oameni. Rolul unui astfel de blogger, pentru o activitate de CSR, ar fi cu siguranţă semnificativ. Unii dintre aceşti bloggeri au devenit formatori de opinie, aşa că cu cât implicarea lor în promovarea responsabilităţii sociale este mai mare, cu atât va creşte şi numărul celor care vor conştientiza importanţa sa.

CSRevolution: Cum poti fi implicaţi bloggerii români în diverse proiecte sociale şi de mediu?

Elena Pelmuş, blogger: Avantajul pe care îl au bloggerii în faţa jurnaliştilor se referă la modul de ambalare al mesajului. Internauţii au posibilitatea să-şi aleagă un blogger după stilul acestuia de a scrie, care îi oferă încredere, îl amuză sau i se pare într-un fel sau altul interesant. Aşa că ei ar trebui în primul rând să scrie despre proiectele respective. Apoi să fie în stare să strângă banii şi/sau resursă umană suficientă pentru a acţiona. Exemplul personal pe care-l dau ilustrează faptul că orele petrecute acasă pentru a scrie patru posturi pe zi au fost de folos unor persoane care au avut mult mai mare nevoie de timpul lor.

În viitor, ideal ar fi ca numărul campaniilor de CSR, în colaborare cu bloggerii, să fie şi mai mare decât în prezent. După părerea mea ar trebui să ajungem la un raport echilibrat de campanii publicitare şi cele de tip CSR. Astăzi balanţa înclină în partea celor dintâi, dar consumerismul sau bătălia pentru un produs nu ne va aduce aceeaşi mulţumire ca ajutorul pe care l-am putut da cuiva sau chiar mediului.

CSRevolution: Adresează-le un îndemn tinerilor în ceea ce priveşte importanţa implicării în proiecte sociale pentru dezvoltarea personală şi profesională a acestora?

Elena Pelmuş, blogger: În primul rând intraţi într-un ONG care vi se potriveşte. Acolo cu siguranţă veţi găsi oameni care vor contribui la dezvoltarea voastră. Fiţi curioşi şi aflaţi cum puteţi să faceţi ca viaţa voastră să depindă mai mult de relaţiile sociale decât de orele petrecute la computer. Învăţaţi mersul pe bicicletă şi faceţi cât se poate de multă mişcare. Schimbaţi ceva, în primul rând în stilul vostru de viaţă, după care vedeţi cum puteţi să faceţi un bine şi acelui de lângă voi.

Competiția se desfășoară în cadrul proiectului Întărirea capacității companiilor românești de dezvoltare a parteneriatelor sociale, co-finanțat de Fondul Social European, prin POSDRU 2007-2013, având ca parteneri Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) şi Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM),  iar ca beneficiar – Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Înscrierile se fac pe website-ul proiectului www.aneir-csr.ro. Tot aici se găsesc mai multe detalii privind criteriile de eligibilitate, condițiile de înscriere, în ce constă procesul de selecție, responsabilitățile și beneficiile firmelor câștigătoare.

Strategia Comisiei Europene 2011-2014 privind responsabilitatea socială corporativă (publicată în octombrie 2011) subliniază contribuția semnificativă a tuturor întreprinderilor  la crearea unei piețe competitive în Uniunea Europeană, prin integrarea preocupării față de angajați, partenerii de afaceri, consumatori, comunitate și mediu în activitățile de business.

Derulat până în martie 2013, proiectul Întărirea Capacităţii Companiilor Româneşti de Dezvoltare a Parteneriatelor Sociale are ca principal obiectiv creşterea interesului angajatorilor şi al altor actori relevanţi pentru creşterea investiţiilor în resursele umane şi creşterea responsabilităţii sociale a întreprinderilor româneşti prin promovarea şi implementarea principiilor şi instrumentelor de CSR. Activităţile prin care se atinge acest obiectiv sunt:

• Dezvoltarea modelului pentru implementarea principiilor CSR în operaţiunile de afaceri din România;
• Asistenţă acordată companiilor pentru implementarea principiilor CSR în operaţiunile lor cu scopul de a creşte nivelul de adaptabilitate;
• Pregătire pentru manageri în legătură cu implementarea principiilor CSR;
• Elaborarea de know-how românesc referitor la implementarea principiilor CSR pentru adaptabilitate.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi echipa de proiect

Cristina Vișinoiu, Coordonator Relații Publice și Comunicare, UNDP

cristina.visinoiu@undpaffiliates.org, tel: 021 2017811

Ne alegem cu grijă proiectele în care ne implicăm. Acesta este al doilea alături de echipa Inspire Business, care crează proiecte altfel, iar CSRevolution este un altfel de proiect. Echipa Antalis a decis să participe, să demoleze mituri şi să arate că industria hârtiei este una din puţinele industrii care poate aspira la titlul de industrie cu adevărat sustenabilă”.

CODECS

Întreaga noastră activitate pleacă de la convingerea că cea mai bună investiţie pe care o poate face o companie sau un manager este investiţia în dezvoltare durabilă. Pentru noi a investi în dezvoltare durabilă înseamnă, în primul rând, investiţia în oameni, pentru că aceasta este singura în măsură să asigure progresul societăţii într-o lume care a devenit tot mai mult dominată de incertitudini. CODECS a susţinut şi va susţine în continuare proiectele care îşi propun să promoveze dezvoltarea durabilă şi suntem mândri că am putut fi parte a proiectului CSRevolution.

Metro

Cartea CSRevolution este interesantă şi informativă. Cu siguranţă stimulează interesul şi dorinţa de a afla mai multe despre ceea ce se întâmplă în domeniul responsabilităţii sociale în România. Mult succes în continuare!

UniCredit Tiriac Bank

Proiectul CSRevolution ne-a inspirat de la început, pentru că abordează politicile de responsabilitate socială aşa cum o facem şi noi la UniCredit Tiriac Bank, într-o manieră absolut inovatoare şi revoluţionară. La nivelul întregului grup UniCredit, politicile privind responsabilitatea socială, cu tot ce include aceasta, de la implicarea în proiecte sociale sau de protecţie a mediului la sprijinul acordat artei, culturii şi educaţiei au fost regândite şi reconfigurate în ultimii ani, promovând un tip de implicare ce porneşte de la puterea exemplului pe care îl pot da compania şi stakeholderii ei.

UPC

Ne-a bucurat invitaţia celor de la Inspire Business de a ne alătura CSRevolution şi cred că proiectul este o iniţiativă binevenită. Totodată, această invitaţie înseamnă, pentru noi, o recunoaştere a proiectelor de CSR derulate de UPC România. CSRevolution ne-a dat ocazia să cunoaştem şi să lucrăm cu o echipă dedicată. Sper ca acest proiect să inspire cât mai mulţi oameni.